Întrebări și răspunsuri

Pentru mai multe întrebări, utilizați formularul de la pagina de Contact sau intrați pe grupul de facebook al "DDR"

Nu, din contră, în momentul în care cetățenii pot vota și post electoral pe propunerile parlamentarilor, sau îi pot retrage, ei, cetățenii, nu vor mai fi puși în situația ingrată de a considera alegerile la termen ca fiind ceva de viață și de moarte. 
Ei vor putea să se concentreze mult mai bina pe competențele aleșilor pentru a avea cât mai puțin "de lucru" post electorat.

Nimeni nu dorește să "repare" după altul. 
Cetățenii vor construi împreună cu parlamentarii, nu vor mai fi într-un continuu război.

Mult timp este petrecut deja pe internet (Facebook, jocuri online, etc.).

Întrebarea nu este dacă avem timp, ci... cum vrem să-l folosim.

De asemenea, aveți posibilitatea să delegati votul unei persoane competente sau de încredere pentru o anume problemă, delegare ce poate fi retrasă în orice moment, ba chiar dacă doriți puteți să votați peste delegat dacă procesul de vot este încă deschis.

Parlamentarii români "muncesc" cca 300 ore/ an (vot + dezbateri în plen). Asta înseamnă mai puțin de o oră pe zi.
În rest, ei "discută" politică, sunt ocupați cu campaniile electorale sau fac vzite "de lucru" în teritoriu.

Cetățenii sunt mereu în teritoriu, votul efectiv, online, durează câteva secunde, iar de dezbătut, fiecare din noi dezbate mult mai mult de 1 oră/ zi.
Doar pe Facebook sunt peste 9 milioane de români care își petrec mult mai mult de 1 oră/ zi în diferite dezbateri.

Apoi, votul nu este obligatoriu, votează cine este interesat sau afectat de legea respectivă, ceilalți, în momentul în care vor fi afectați de lege o pot readuce în discuție.

Ideea de democrație reprezentativă este că parlamentarii ar trebui să reprezinte direct populația. 

În cele mai multe cazuri, parlamentarii nu au suficiente cunoștințe cu privire la problemele pe care ar trebui să voteze pentru a lua deciziile corecte în Parlament.

Ei, la rândul lor, au doar câte o specialitate, dacă o au și pe aia. Deci e absurd ca ei să știe mai mult decât orice alt simplu cetățean pe domenii ce nu țin de specialitatea lor, să nu mai vorbim de faptul că nu au cum să fie mai informați decât cei ce efectiv lucrează sau au o calificare în domeniul respectiv și care nu se pot face auziți niciodată.

Parlamentarii trebuie să se bazeze pe experți externi, lobby-iști sau oficiali guvernamentali.

În alte cazuri, reprezentanții ascultă orbește de directivele venite din partid.

Parlamentarii nu suportă consecințele deciziilor lor politice, astfel că principalul lucru ce ar trebui să îi motiveze în a lua decizii corecte dispare.

În schimb, cetățenii vor suporta direct consecințele, ceea ce evident îi va responsabiliza și îi va face să fie mai informați și mai activi în ce privește țara lor.

Vezi și articolul de mai jos :

Experiment

 

Democrația lichidă (proxy voting) este un amestec de democrație reprezentativă (foarte diferită de cea de astăzi datorită flexibilitatii sale) și democrație directă. 

Tu decizi cât de mult dorești să te implici în diferite probleme. 

Legile de votat vor fi structurate pe diverse domenii, grade de importanță și urgentă.

Puteți alege să votați direct pe toate problemele sau puteți delega votul doar pe legislația dintr un anumit domeniu.

Nu trebuie să delegați votul unui singur delegat. 
Poate aveți pe cineva care este deosebit de bun în domeniul financiar, în timp ce altul este foarte bun pe probleme de agricultură. 
Puteți delega deci, la mai multi delegați, funcție de tipul de legislatie sau problema în discuție. 

Puteți înlocui întotdeauna delegatul sau puteți vota personal, dacă delegat dvs. nu a luat decizia bună.

În final, dacă doriți, puteți delega toate voturile, alegandu-vă un delegat pe fiecare domeniu în parte, și, prin urmare, nu o să votați mai mult decât astăzi. 

Diferența majoră fată de sistemul actual este că puteți vota oricând doriti.

Video explicativ

 

"DDR" este un instrument al democrației directe și, prin urmare, nu are nici o ideologie politică.

"DDR" nu este nici de dreapta nici de stânga. 
Este vocea și dorința dumneavoastră de a influența deciziile politice în chestiunile care vă interesează.

În cazul în care vor fi minoritari, delegații DDR vor vota numai în conformitate cu rezultatul unui referendum sau al unui sondaj de opinie realizat de o agenție acreditată ale cărei rezultate nu depășesc marja de eroare. Astfel ei vor fi doar niște delegati ai dorinței majorității cetățenilor.

În cazul în care ar avea suficientă majoritate pentru a putea modifica Constituția, vor proceda la introducerea unui nou articol care să consființească democrația directă și să facă clar cine este cu adevărat "suveranul", adică cetățeanul. După aceea se pot organiza noi alegeri, și, indiferent cine le-ar câstiga, va trebui să se conformeze regulilor adevăratei democrații, în permanență, nu doar din 4 în 4 ani.

 

Toate programele partidelor generează conflicte. 

Cu cât un program de partid are mai multe puncte, cu atât posibilitatea de a se ajunge la un consens scade.

Prioritățile punctelor dintr-un program sunt de asemenea diferite, funcție de o situație de moment.

Apoi, modurile de a implementa diverse puncte de program pot fi diferite, și, de multe ori, guvernarea nu ține cont de suportabilitatea cetățenilor privind pașii intermediari necesari implementării punctelor din program.

Chiar dacă un punct de program poate să pară bun ca finalitate, pașii intermediari pot fi greșiți sau pot depăși puterea de suportabilitate a cetățenilor.

Deci, haideți să scăpăm de întregul concept de politici de partid.

Să explorăm împreună toate variantele. 
Toate grupurile și indivizii să își poată face auzite vocile și să poată să pledeze pentru varianta lor.

Decât să se negocieze compromisuri, de cele mai multe ori în favoarea unor grupuri minoritare, putem găsi cea mai bună soluție pentru fiecare pas și fiecare detaliu în parte astfel încât să fie acceptat întotdeauna de o majoritate a cetățenilor.